decembrie 12, 2010

Argumentarea impotriva curentului

Nu trebuie sa iti ia mult inainte sa o faci. Gaseste-ti un interlocutor guraliv, incapatanat si, inainte de toate, convins. De ce, nici nu mai conteaza. Suficient este sa stii ca adesea cei care sunt convinsi pana in adancul sufletului lor ca ei sunt deschisi au facut deja primul pas spre asi garanta inflexibilitatea pentru ca, vedeti voi, singurul motiv pentru care o convingere se schimba este pentru ca tu nu sti cu siguranta sau pui in mod deliberat la indoiala ceea ce sti pentru a putea schimba ceva.  Avand convingerea ca esti deschis te deschide posibilitatii ca mai devreme sau mai tarziu sa nu mai pui la indoiala acest lucru.

Este absurd? Bun, sa zicem ca este, dar ganditiva, daca asta este premiza de la care plecam atuncea gandurile care ne rasar in cap nu mai sunt judecate ca si opinii reactive(incapatanare in convingerea proprie, reactie temporara ca urmare a nepotrivirii cu ideea curenta) ci sunt cugetari active. consideram ca, fiind deschisi, nu putem judeca ceva pe nedrept pentru ca nu? Daca celalalt ar avea dreptate noi am accepta asta. In schimb suntem convinsi de noi insine - nu mereu la extrem dar sunt convins ca intelegeti asta - ca rationamentul este unul logic, chiar daca nu putem pune degetul asupra acelui ceva. 

In acest moment tactica devine una de ... sa-i spunem dizgratiere a "oponentului." Fiind deschisi ii punem intrebari. Intrebari multe. In convingerea noastra ca suntem deschisi, credem ca de fapt descoperim adancimea gandirii partenerului nostru de discutie. Dar ne dam oare seama ca incercam sa ne urcam pe un piedestal?

Adesea am vazut episoade de genul acestora in care atentia celui de pe piedestal mergea pe disecarea detaliilor. Sfintele detalii care fac sau desfac. Urechea si intentia nu sunt insa sfinte. Cu fervoare aproape religioasa oponentul este desfiintat prin ajutorul acestor detalii judecate ba cu valoare absoluta ba relativa in directia in care il avantajeaza pe cel de sus si amaratul care i se opune nici nu stie de ce este fortat in retragere. 

Ce nu intelege? Nu intelege ca este fortat in retragere de un bici al limbii caruia ii place reactia celui lovit. Da, uneori suntem cruzi in placerea noastra de a avea dreptate si stie fiecare din voi cum se simte pentru ca ati experimentat-o cel putin odata! Cel de jos este prins intr-o cursa de a-si justifica fiecare cuvant rostit. Dar nu are cu adevarat rost. El a pierdut deja. Faptul ca o justifica o confirma! Nu? Nu asa se simte?

Ba da. Saracul a fost fortat sa innoate impotriva curentului dar el crede  ca se afla inca in apa lina.

Daca va aflati vreodata in aceasta situatie tineti minte atata: plecati daca aveti posibilitatea, mai ales daca tortionarul nu va e prieten sau coleg sau nu trebuie sa ramaneti unde sunteti. Daca trebuie sa ramaneti, intelegeti ca va luptati cu un torent. Nu innotati impotriva lui. Trageti la mal si luati-o in opozitie cu armele lui pentru ca premiza ii este la fel de vulnerabila cum ati fost si voi cand v-a vorbit. 

De ce? Simplu, puterea i se bazeaza pe faptul ca voi ati fost convinsi ca il intereseaza sau ca asculta, dar el deja vorbeste pentru provocare si pentru propriul orgoliu. Nu merita satisfactie si va rog sa nu i-o dati. De indata ce va-ti intors cu aceleasi arme va incetini si el treptat. Prindeti momentul oportun si schimbati subiectul, incheiati discutia, beti o bere, flirtati cu o fata, scrieti-va in palma ceva frumos dar lasati-o balta.

Valoarea dreptatii intr-o conversatie exista, dar precum in razboi, alegeti-va cu grija bataliile si nu uitati sa tineti minte sa va puneti mereu convingerile la indoiala pentru a nu deveni ceea ce voi insiva detestati, un fanatic.


Niciun comentariu: